ĂLA NEGRU

A scăpat arbitrul Colţescu de penibila acuzaţie de rasism în urma circului gratuit făcut de ăia de le Başakşehir Istanbul. S-au prins la UEFA că, deşi a cotropit masiv limba română, limba engleză nu este înca standardul lingvistic al lumii. Adică „negro” în engleza de peste ocean a căpătat altă semnificaţie chiar dacă are aceeaşi rădăcină latină cu cuvântul „negru” din limba română. Dar tot aşa e şi râul sau statul Niger sau cuvântul italian „nero”… Dar ăia de la Başakşehir nu sunt doar circari, pare că sunt şi bătuţi în cap. Am voie să zic asta? Ăla negru din poză e un răsfăţat …

MONSTRUOASA DESFIINŢARE

Casa din imagine, din strada Ernest Broşteanu nr. 6, era cu siguranţă pe această stradă în 11 februarie 1866, când debarcarea lui Alexandru Ioan Cuza (de către ceea ce unii au numit „monstruoasa coaliţie”) s-a produs ca urmare a loviturii de stat date ca replică la lovitura lui de stat din 1864. Casa arăta încă bine în urmă cu 10 ani, avea tencuielile originale, învelitoarea fusese relativ recent schimbată … Dacă arată aşa astăzi, cred că e numai pentru că e una dintre clădirile care trebuie „autodemolate” pentru că o desfiinţare legală în zona protejată ar fi probabil greu de obţinut. Sau care trebuie „demolată preventiv”, înainte sa zică cineva că ar trebui totuşi considerată monument istoric. Ştiu că era în picioare la 1866 pentru că apare indicată pe planul de aliniere al străzii datat 1869 iar după cum se poate vedea în zonele de tencuială căzută, cărămida este una relativ îngustă. Standardizarea cărămizilor în Bucureşti are loc după anul 1856 astfel că, pe baza acestor indicii şi a aparenţei clădirii, casa a fost probabil construită în jurul anului 1850.

RIVE GAUCHE

Am rămas (cu) mască aflând cum cineva a fost angajat la Apele Române, pe un post la Departamentul de apărare împotriva inundaţiilor (!!!) din zona Bârladului. Era cineva care nu numai că nu ştia ce-i aia un debit de apă dar când a fost întrebată care e malul stâng şi care e cel drept al unui râu, a răspuns candid: „Am făcut în anul II de facultate … legat de știința solului, dar nu în aprofunzime.” De fapt, toate celelalte răspunsuri ne arată că era vorba doar de o pipiţă tâmpă a cuiva. Eu ştiam sigur că sunt pe malul stâng al Senei când am făcut această fotografie. E într-o dezvoltare care se cheamă chiar „Paris Rive Gauche” (poate special ca să nu se rătăcească persoane din astea) şi reprezintă şantierul de recuperare a fostei uzine de aer comprimat, realizată în 1890 în temeiul unui brevet al unui inginer franco-vienez, pe nume Victor Popp. De atunci a trecut multă apă pe Sena, într-un debit de nu ştiu exact câţi metri cubi pe secundă … dar sunt cam multe secunde în 15 ani.