E NEVOIE SĂ TRAGEM O LINIE

Mă uit la ce se întâmplă în jur şi sunt dezgustat. Zilele trecute m-a îngreţoşat panarama din parlament cu isterica aia de Şoşoacă. Sincer, mi-e ruşine că sunt cetăţean al unei ţări unde există astfel de specimene în Senatul său! O ţopârlancă ce, prin accesoriile vestimentare mereu ostentativ cu trimitere la culorile naţionale, pare că vrea să întărească sensul peiorativ pe care l-a căpătat un cuvânt ce era cândva absolut onorabil – mahalagioaică. Oribilă persoană, din toate punctele de vedere. Acum mai este şi episodul atitudinilor şi relaţiilor din cadrul guvernului. Haos moral din care iese iar şi iar că singurii oameni demni de haina politică pe care o îmbracă sunt udemeriştii … Ar cam trebui cândva trasă o linie ca să marcăm o limită a decăderii … Cred ca am mai aratat perspectiva asta, insa varianta cu obiectivul scos in afara campanilei de la Santa Maria del Fiore (n-am gasit una chiar din turn, am gasit una din lanternoul domului).