Publicat pe

ONE TOWER TO GO

Zilele trecute, primarul general s-a gândit să dea înainte cu demolarea Cathedral Plaza, clădire considerată ilegală de instanţele de judecată. Acum, cu oarecare jenă în taste, recunosc că nu ştiu cum se repartizează astfel de cazuri judecătoriilor. Pare bizar că un litigiu între o arhiepiscopie cu sediul în Bucureşti şi o societate cu sediul în Bucureşti, în jurul legalităţii construirii unui edificiu în Bucureşti, este rezolvat irevocabil de curtea de apel Ploieşti, fiind dat peste cap apoi de curtea de apel Suceava. După aceea, în aceeaşi cauză, Tribunalul Dâmboviţa dispune demolarea iar curtea de apel Ploieşti (din nou) o întoarce ca în oraşul respectiv şi zice că demolarea decisă este irevocabilă. Mă intreb ce părere ar fi putut avea judecătoria Babadag în această speţă … Una peste alta, situaţia este una care evidenţază fie neclaritatea legii, fie şubrezimea sistemului nostru de justiţie care decide lucruri de neînţeles. De neînţeles pentru mine este cum poate fi considerată această autorizaţie ilegală doar pentru că a fost semnată de primarul sectorului 1 şi nu de primarul general în condiţiile în care această competenţă de autorizare, conform legii 50/1991, art. 4 litera d), coroborate cu prevederile aceluaşi articol, litera c), ERA A PRIMARULUI DE SECTOR în februarie 2006. Zic asta pentru că februarie 2006 (luna autorizării) este în intervalul de timp dintre intrarea în vigoare a Legii 119/2005 (de aprobare a OUG 112/2004, care lăsa primarului general doar autorizările asupra monumentelor clasate, nu şi a zonelor lor de protecţie ori a zonelor protejate) respectiv a Legii 261/2009 (care aprobă cu modificări OUG 114/2008, redefinind competenţele primarului general prin raportare la art. 3 lit. b) a legii, la acea dată excluzându-se oricum zona de protecţie a monumentului istoric menţionată în forma din 1991 a legii, speţa litigiului fiind legată tocmai de situarea în zona de protecţie a monumentului). Oricum ar fi, investitorului nu i se poate găsi nicio culpă, el construind în baza unei autorizaţii de construire care şi-a făcut efectele juridice până la recepţia la terminarea lucrărilor din 2010 în timp ce autorizarea a fost declarată ilegală abia prin 2011. Adică putem spune că, dacă această clădire este ilegală, vina este exclusiv a autorităţilor publice care s-au bâlbâit în competenţe din cauza unui cadru legislativ mult prea, ba aş zice chiar excesiv de fluctuant. Cumva poate părea normal ca unii “influenceri” politici din PSD să încurce borcanele şi să arunce perdele de fum de tipul: “Ar fi interesant, de exemplu, de aflat ce părere are domnul Nicușor Dan despre arhitectul-șef al Capitalei de la finalul anilor 2000, cel care a autorizat construirea Cathedral Plaza. De curiozitate!”. E uşor înspăimântător (totuşi) pentru că acest domn care zice asta a fost şi ministru şi e şi vicepreşedinte al organizaţiei sale din sectorul care a emis autorizaţia buclucaşă, deci ar trebui să înţeleagă de ce arhitectul şef al capitalei n-are treabă în autorizarea respectivă sau măcar să aibă el curiozitatea de a înţelege problema înainte să bage şopârle. Ar fi mai multe de scris, poate în altă parte, unde ultimul articol a rămas din timpul pandemiei. În imagine, de la dreapta la stânga, se văd a doua cea mai înaltă clădire din Bucureşti până în 2007 (după Casa Scânteii) şi Cathedral Plaza, turn care ar trebui demolat pe banii noştri. Cred eu că vom plăti noi toţi milioanele de euro reprezentate de despăgubiri şi de costuri efective de demolare pentru că acea culpă a ilegalităţii este doar a autorităţilor publice care ne reprezintă atât de jalnic. Cadrul de mai jos este unul ceva mai larg, în care intră şi pasajul Basarab, cu Palatul CFR şi colosul din calea Griviţei.

13 răspunsuri la „ONE TOWER TO GO

  1. Florin

    Poate, este important că, dincolo de interese, dimensiunea edificiului, se respectă o hotărâre judecătorească bună sau greșită.
    Apoi, la originea procesului a fost o poveste murdară.
    Privind Ploiești, mi se pare că, la un moment dat, cineva a cerut strămutarea.

    • pozeDECAT

      Intamplator cunosc cazul asta destul de bine, inca din 1999. De aceea, as vrea sa stiu care este povestea murdara de la origine? Speculatia imobiliara evidenta a investitorilor sau parsivenia „monseniorului” hulpav, care a pornit tevatura doar pentru ca n-a obtinut ce-a vrut, sarind calul in pretentiile imobiliare pe care le-a avut ?

      • Florin

        Cunoașteți și istoria blocului de pe Carol, incendiat, apoi părăsit? Conflictele legate de aprobarea construcției?

      • pozeDECAT

        Pe asta mai putin dar stiu ca, din punct de vedere al parcursului de autorizare, ncici asta nu a avut probleme legale. Morale, poate. Imi aduc aminte ca a fost o problema la momentul critic al turnarii fundatiilor cand lucrarea a afost oprita o vreme din cauza plangerilor/temerilor cu stabilitatea casei invecinate a parohiei armenesti. Ceea ce a fost un pic stupid pentru ca, cu cat statea mai mult deschis haul ala, cu atat crestea riscul structural. Din pacate, si cladirea aia era prevestita de planul urbanistic general care, in 2000, deja figura pe acel amplasament o constructie foarte inalta.

      • pozeDECAT

        Monseniorul „Radu” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Robu#Colaborarea_cu_Securitatea) mi se pare un personaj odios. A refuzat expertizarea catedralei si montarea de senzori de monitorizare a stabilitatii acesteia atunci cand incepea sa se construiasca turnul; probabil astepta pretexte ca sa ii opreasca pe aia. A invocat nu stiu de daune la casa lor din Berthelot care ar fi fost din cauza cladirii care s-a construit langa – Egnatia Bank – cand, de fapt, ei au construit o mizera extindere pe verticala sub forma unei mansarde de neam prost iar aia o fi produs incarcari prost calculate la casa aia care, pana la urma, si dupa 20 de ani sta bine merci in picioare. S-a folosit de numele prof. Cismigiu desi acesta murise intre timp si nu mai putea infirma sau confirma gogomaniile monseniorului care incercau sa justifice „retragerea acordului”. Stiu sigur (cred ca si Caramitru a spus-o) ca ministrul Caramitru a taraganat mult semnarea avizului la PUZ initial desi avea pozitia comisiei monumentelor pentru ca a asteptat in mod explicit acordul lui Robu. Acord pe care l-am vazut in original, spunand ca e bine sa fie o cladire inalta acolo pentru ca de unde te-ai fi uitat din Bucuresti si ai fi vazut turnul, ai fi stiut si ca alaturi e Sf. Iosif … Din nou, planul urbanistic general al Bucurestiului, lucrat in acelasi timp cu acel puz, stabileste posibiolitatea de a construi acolo o constructie inalta. Din cauza unui bullshit numit studiu de altimetrie … Ca in unele locuri din Bucuresti s-ar fi cerut asa ceva (vezi axul Stirbei Voda la intersectia cu Berzei) e una, dar in Luterana e ca mucii in fasole. Bine ca n-au mers mai departe cu toate, ca un caz similar ar fi putut sa apara la intersectia Grivitei cu Budisteanu, pe terenul de colt care e liber.

      • Florin

        Îmi aduc aminte de mirosul cafelei proaspăt prăjite și măcinate de mașina arhaică a armeanului de la băcănia de lângă colțul catedralei. În ce-l privește pe monseniorul, am avut multe tangențe și mi s-au povestit multe, toate de rău. A fost negaținist, dacă nu mă înșel, încă merge în scaun cu rotile cu butelia de oxigen la el, de pe urma complicațiilor COVID.
        Blocul cel mare a periclitat parohia armenească și două blocuri din imediata vecinătate (Arcului). S-a dorit un sistem de consolidare a clădirii noi prin … (am fost implicat, dar nu mai țin minte detaliile), ceva sub toate aceste clădiri vechi. Cu armenii, s-a rezolvat cache. Celorlalți, au vrut să le cumpere pe nimic apartamentele. Până la urmă, a fost schimbată soluția dar, varianta nouă a generat probleme la pânza freatică, cu pompare 24/24. Asta a afectat clădirile.
        Primul bloc fusese printre clădirile consolidate după cutremurul cel mare. Avea un pilon de beton central care, prin consolidare, a fost îngroșat mult. Dar, la parter, erau două garaje și consolidarea l-a micșorat drastic pe unul. Drept care, prin ’80 și, proprietarul a scobit betonul, compromițând lucrarea. A mai existat o fustă din beton, întinsă pe sub trotuar și puțin sub stradă. Doar că, pe la sfârșitul anilor ’80, niște Dorei au săpat un șanț în trotuar ca să bage niște cabluri (cred). Astfel, s-a terminat cu consolidarea.😀 Am vândut acum puțini ani micul apartament. Băse a permis AEGEK construcția, era primar. Constructorul a făcut o mare risipă de bani fiindcă toate autoritățile pe care le sesizam îi țineau partea.😀 Am avut pile și la aia condamnată cu Bombo.😀

    • pozeDECAT

      Facand liceul la Balcescu (Sava) la mijlocul anilor 80, eu am prins doar terenul viran langa Sf. Iosif. Un parculet neingrijit, mai cu iarba decat cu arbori, cu o poteca dicagonala care sa scurteze drumul din Luterana spre capatul tramvaielor din strada Aman. La Armeneasca situatia urbanistica e mai complexa. Strada Armand Calinescu a fost deschisa abia in anii ’80 desi era prevazuta inca din anii ’30. In contextul asta, fostul Hotel Modern era important ca silueta iar coltul opus trebuia si el rezolvat cumva. Imi aduc aminte ca avizul Comisiei Monumentelor a cuprins chiar si niste laude pentru proiectant (pentru modul de racordare la volumului la cladirile invecinate direct). Dar o sa verific; cunosc unul dintre arhitectii juniori din acel proiect si chiar sunt curios daca isi aminteste toata tevatura. Cum am zis, PUG din 2000 nu numai ca marcheaza acolo o cladire inalta dar o si indica a fi fost existenta, deci prezenta era deja decisa. In anii aia, dupa Bancorex pe Victoriei in 1995-1996, incepuse deja „cursa inaltari” in Bucuresti. La Carol cu Armand Calinescu s-a cam fortat limita acelui teren, care nu putea insa ramane neconstruit, asa cum a ramas paragina de pe partea cealalta a bulevardului, pana in Mosilor.

  2. Ando ⋅

    Fotografii cu terenul viran şi cu poteca în diagonală de lângă
    Sf. Iosif , le găsiţi postate aici: https://www.simplybucharest.ro/?p=49096

    • pozeDECAT

      Da, alea sunt mai vechi cu cel putin 10 ani fata de vemurile din memoria mea. In vremurile din memoria mea poteca era chiar mai pe langa bradutii aia iar chioscul de ziare din fundal, pe locul sediului Egnatia Bank nu mai era. dar exista inca acel chiosc de unde mai puteam cumpara pateuri … Ce largi par toate locurile in fotografii ! In special imaginea cu strada Luterana cu piatra cubica, inante de largire. Azi e larga si parca tot nu e loc destul 🙂

  3. Camil ⋅

    Da, ai dreptate că demolarea se va face pe banii noștri…
    Deși Nicușor Dan a zis că se va face pe banii investitorului sau constructorului (care nu -i are!)

    • pozeDECAT

      Pai da, insa constructia este ilegala nu pentru ca investitorul ar fi facut-o fara autorizatie sau pentru ca nu a respectat autorizatia. E ilegala doar pentru ca autorizatia nu a fost semnata de primarul care trebuia (desi eu zic ca e vorba de o eroare judiciara, chiar a fost semnata de cine trebuia la momentul ala). Prin urmare, daca vina nu este a investitorului, de ce ar plati el? Aia stau la cotitura si o sa ceara foloasle nerealizate in 10 ani plus daune morale si cine mai stie ce … De aia zic ca o sa platim noi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.