UŞILE DE DUMINICĂ 121

La manastirea Hurezi, o poarta care seamana cu una de la Ierusalim. Trebuia sa fi pus una cu Sf Ioan dar n-am mai avut alta corespunzatoare …

Anunțuri

GERUL BOBOTEZII

Cormorani asteptand sa li se arunce crucea de gheata … Nu stiu daca „incalzirea globala” e termenul cel mai fericit dar „schimbarile climatice” sunt sigur unele ce vor produce drame in viitorul apropiat. Nu ca cea a fiicei mele care se plange ca, de cand e ea, n-a avut zapada de Craciun asa cum aveam eu in copilaria mea. Ma gandesc la unele serioase legate de compromiterea culturior, desertificare, micsorarea drastica a debitelor surselor de apa dulce, canicule terbile in miez de vara, furtuni din ce in ce mai puternice …

JUSTIŢIA DIVINĂ

Cu toţii stim că justiţia e de capul ei pentru că – nu-i aşa ? – legile vin direct de la Dumnezeu, via primul presedinte al consiliului magistraturii, Moise. Legile nu le fac oamenii, societatea, prin reprezentanţi săi aleşi, ele sunt sfinte şi cad din cer, eventual via vreun „părinte al Constituţiei”, care-i musai să fie cel mai simbolic „independent” ales al neamului. Probabil mai independent decât fostul europarlamentar Elena Băsescu, cea mai popular aleasă a neamului. Aşa şi cei ce împart dreptatea, ei sunt unşii lui Dumnezeu, sunt divini şi nu greşesc niciodată. La noi ăstia nu sunt judecătorii (aşa cum zice Constituţia) ci procurorii care, de fiecare dată când zic nasoale de cineva, ăla trebuie să plece imediat din spaţiul public. Nu contează că unele acuzaţii pot fi penibile şi, după mulţi ani de tracasări, respinse de judecători. O să ajungem în curând la acuzaţii de „tăinuire a tentativei de complicitate la mărturie mincinoasă” … Zici nasoale de procurori? Te iei de justiţie! Zici nasoale de apărătorii „integrităţii”? Aperi corupţii! În fine, justiţia e sfântă chiar dacă nu mai sunt procurori aşa dibaci precum Ana şi Caiafa şi nici judecători atât de iscusiţi ca Pilat din Pont, de pe vremea când Iisus avea „probleme penale” …