REDUŞI … LA TĂCERE

Mă simt cumva aşa, redus la tăcere când văd ce circari ne decid nouă soarta în parlament (cu p extrem de mic). Nu mai am cuvinte când văd spectacolul pe care îl oferă. Ăia nu sunt reduşi la tăcere, sunt doar nişte reduşi. Unul dintre ei e atât de redus şi de grobian încât nici măcar autobiografia nu şi-a publicat-o aşa cum cer regulile, probabil pentru ca să nu vedem că e doar un (…). Nu simţiţi că ne cam fuge pământul de sub picioare la nivel de naţie? Eu am senzaţia asta, cam ca atunci când m-am uitat în jos la grilajul pe care stăteam în urmă cu 18 ani în Campanila lui Giotto când am făcut poza cu clopotul dezafectat şi redus la tăcere la propriu.

PRINTRE ALTELE …

Fara nicio legatura cu nimic din prezent, o imagine de aproape 18 ani din Florenta, care surprinde campanila lui Giotto printre alte cladiri din centrul istoric.

BINE-I CÂND AI CURTE CU UMBRĂ

Aşa o fi gândit şi familia Strozzi când Filippo Strozzi s-a apucat să facă acest palat în Florenţa.

E NEVOIE SĂ TRAGEM O LINIE

Mă uit la ce se întâmplă în jur şi sunt dezgustat. Zilele trecute m-a îngreţoşat panarama din parlament cu isterica aia de Şoşoacă. Sincer, mi-e ruşine că sunt cetăţean al unei ţări unde există astfel de specimene în Senatul său! O ţopârlancă ce, prin accesoriile vestimentare mereu ostentativ cu trimitere la culorile naţionale, pare că vrea să întărească sensul peiorativ pe care l-a căpătat un cuvânt ce era cândva absolut onorabil – mahalagioaică. Oribilă persoană, din toate punctele de vedere. Acum mai este şi episodul atitudinilor şi relaţiilor din cadrul guvernului. Haos moral din care iese iar şi iar că singurii oameni demni de haina politică pe care o îmbracă sunt udemeriştii … Ar cam trebui cândva trasă o linie ca să marcăm o limită a decăderii … Cred ca am mai aratat perspectiva asta, insa varianta cu obiectivul scos in afara campanilei de la Santa Maria del Fiore (n-am gasit una chiar din turn, am gasit una din lanternoul domului).

UN POD PE FAŢĂ, UNUL PE DOS

De fapt e acelaşi pod, Ponte Vecchio din Florenţa, văzut din dos (în raport cu sensul de curgere a apei râului Arno). Prima dată l-am arătat din faţă, pe timp de noapte.

OFICIUL PENTRU NUMIRI … 2

Azi, de ziua Sf. Andrei, n-am nimic legat de acest nume de botez. Dar am ceva legat de botez in sine, asa ca daca tot am revenit recent la Florenta, pot sa mai ilustrez cu „oficiul pentru numiri si inmatriculari crestinesti” pe care l-am mai aratat vazut din campanila. Adica baptisteriul din fata bazilicii Santa Maria del Fiore.

NOAPTEA PE ULIŢĂ 34

Ponte Vecchio intr-o seara cu ploicica in urma cu 16 ani, vazut din extensia trotuarului in axul galeriei Uffizi, unde street view nu are decat contributii individuale. Se putea si o poza mai buna, ce-i drept, daca faceam mai de aproape si fara zoom.

UŞILE DE DUMINICĂ 241

O usa deschisa la Palazzo Mihelozzi din Florenta. Palat manierist, in care usa pare mai mica decat fereastra. Asta pentru ca se substituie prezenta unui soclu cu decoratia asta numita „fereastra ingenunchiata”. Fatada intre timp s-a curatat si i-au schimbat culorile (n-as zice ca in bine).