In portul orasului Helsinki care deserveste Suomenlinna, un catamaran mai fatos decat cel al Navrom din Delta Dunarii si nu atat de simpatic cum e batrana nava rapida Diana, urmasa si mai batranei nave Sageata.
Arhive pe etichete: Helsinki
UŞILE DE DUMINICĂ 260
O usa din zona centrului orasului Helsinki. Cu obloane. Nu eram sigur daca e ceva din perioada interbelica sau din anii ’50 asa ca am cautat. Am gasit ca aceasta cladire dateaza din 1929 si tocmai a fost restaurata pana la inceputul anului 2019 (90 de ani in serviciu!). Poza mea e din 2008.
APĂ DE PLOAIE
În autoizolarea asta am văzut o postare făcută de Ando, care se referă la scurgerea apelor de ploaie pe trotuar. Am mai abordat şi eu asta în trecut, ca detalii nepotrivite din prezent, indirect când prezentam regulamentele din Bucureştiul anului 1847 sau chiar când ziceam de sistemul de canalizare din secolul XIX din Bucureşti. Acum, mai adaug un detaliu din regulamentul de construcţii care fusese modificat în 1878. Deci în anii 1880, în Bucureşti trebuia să faci mai mult decât să-ţi cobori jgheaburile şi urloaiele până la caldarâm, unde aveai obligaţia să faci trotuar cu piatră de Petroasa. Atunci trebuia să pui la capătul burlanelor şi câte o piatră tare, scobită …
Cam cum se vede în poza făcută de mine în Helsinki cu mult peste un deceniu în urmă. Se pare că şi acolo a dispărut detaliul ăsta între timp …
AVEA CEVA, UN JE NE SAIS COI
De fapt era mai mult un „déjà vu” decât un „je ne sais quoi” pentru că remarcasem această operă anul trecut, prin octombrie. Atunci nu mi-am pus problema să aflu despre ce e vorba. Nici acum nu ştiu prea bine. La o observare mai de aproape, se văd nişte orificii ce par a fi de ventilare şi un capac pe faţa către palat, ceea ce m-a dus cu gândul că or fi făcut vreo săpătură la muzeu şi c-o fi vreo gură de ventilaţie mai specială. Am aflat că_cam aşa e, n-au găsit altă rimă şi au gândit acolo un post de transformare electrică iar carcasa lui devine astfel un soclu pentru o statuie care nu se va mai pune pentru că n-au plătit-o … Pe urmă careul de pavaj cărămiziu ar putea să sugereze (pe convenţiile urbane uzuale) că acolo o fi fost fundaţia vreunui turn medieval găsit de arheologi. Dar ştiu că nu e aşa ceva, este doar punerea în valoare a instalaţiei electrice. Deci opera de artă avea totuşi un ceva dar acel ceva îmi scapă cu desăvârşire aşa cum e acum. Cred că timişorenii sunt chiar mai acizi decat mine pe acest subiect.
Măcar ăia la Suomenlinna au folosit cortenul cu orificii pentru a camufla closetul cel foarte scump în peisaj …
BĂRCUŢE 20
Marina finlandeza cu o salupa prin apele de la Suomenlinna.
M-AU TRECUT APELE
E cald dar o sa fie si mai cald. In cadru este ecluza docului uscat de la Suomenlinna, atunci cand era chiar uscat. Am mai aratat o imagine de aici. Se completeaza cu imaginea mai larga:
UŞILE DE DUMINICĂ 177
O usa destul de caraghioasa. Deasupra gangului e un ceas in dunga …
SCHIMBĂRI RADICALE
Când pozam eu în 2008, fosta zonă de depozite feroviare din Helsinki dispărea. Pe Google street view se pot vedea schimbările survenite în numai trei ani, apoi situaţia din 2014. S-a construit repede dar restaurarea vechilor acareturi feroviare, alea puţine şi mici care s-au păstrat, pare că a mers ca la noi, mai mult pe loc. Zic asta pentru că mi-a semnalat cineva că pe reabilitarea CF Bucureşti – Giurgiu se pare că urmează a fi rase unele dintre ultimele mărturii autentice ale primei linii de cale ferată din România (nu de pe teritoriul actual al României ci din Principatele Unite) – magazii, castele de apă, halte.
Exemplu de la Comana (sursa Andrei Rădacină):
