MAYBE WINTER IS COMING

Daca unii purtau la inceputul primaverii geaca groasa si pantaloni trei sferturi cu papuci de plaja, de ce n-ar fi de purtat acum si fes de lana pe cap la tricou cu maneca scurta ? Ca fularul pot sa-l inteleg si altfel …

Reclame

PUIUL ÎNVELIT

Trăim într-un pseudo stat, cu o constituţie atât de clară încât toată lumea are dreptate când o interpretează sau o contestă… Deci cam suntem lăsaţi în plata Maicii Domnului, cum s-ar spune în înţelepciunea fostului popor. Eu am interpretat denumirea oraşului Puy en Velay din Auvergne ca fiind „puiul învelit”. Statuia este descrisă aici iar fotografia a fost făcută de aici.

CE BINE-MI PARE CĂ AM LUAT ŢEAPĂ/CE BINE-MI PARE CĂ M-AM PIERDUT

Mergeam în piaţă când mi-au picat ochii pe şosetele de bumbac albe. Am cumpărat, eu căutând întotdeauna bumbacul. Şi nu era orice bumbac ci unul antibacterial! Aşa scria mare pe etichetă, nu? NU! Etichetă e însă şi pe verso şi de acolo, mai mic ce-i drept, reiese compoziţia reală.Deci ţeapă! E vina mea totuşi, că nu m-am uitat cu atenţie înainte să cumpăr, mai ales că pe etichetă e desenată ceva marijuana. Nu, nu-i marijuana, dacă te uiţi mai atent îţi dai seama că vorba de bambus. Iar bambusul, se ştie, trebuie să aibe cândva vreun strămoş comun cu bumbacul. Probabil undeva prin Triasic …

 

PS: am uitat de „fÂr cusÂturÂ

UNDE DOLARU’-I MAI MIC

Azi e ziua tarii vecine si prietene, Canada. Chiar daca acolo e dolarul mai mic decat in tara vecina si mai prietena de la sud, e totusi pe alocuri cu mult mai perfid. Ma refer la faptul ca in Canada e platforma marilor mafioti din domeniul minier speculativ mondial. Printre aia sunt si cei care au luat ostatice resursele naturale si culturale de la Rosia Mintana dar si pe oamenii de acolo, aducandu-i in sapa de lemn sabotand orice alternativa sanatoasa de dezvoltare a zonei si fortand o catastrifa din toate punctele de vedere. Iar statul foarte slab cand vine vorba de prpriile interese desi e foarte tare in apararea interselor unor paraleli, a gasit de cuviinta sa le mai extinda pe inca 5 ani licenta de concesiune. Jaf dus la curtea internationala de arbitraj prin invocarea unui tratat bilateral intre Romania si sarbatorita zilei.

IOHANNIS NU VREA SĂ IASĂ PE ISLAZ

Azi e ziua Proclamaţiei de la Islaz, izvorâtă din zavera de la 1848. În proclamaţie se zicea pe la punctul 10 că se cere: ” Dreptul fie-căruia judeţ de a’şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul popolului întreg de a’şi alege domnul.”

La 170 de ani de la acest moment istoric, domnul nostru ales spune că: „un judeţ nu este o comunitate cu o identitate proprie şi un preşedinte de Consiliu Judeţean nu trebuie confundat cu un primar” şi că: „Nu există practic un popor al judeţului şi acest argument maschează disperarea PSD care a înţeles că pierde autoritatea în Consiliile Judeţene.”

O fi oare domnul contemporan un contrarevoluţionar sau doar un demagog obişnuit?

În imagine e o casă care a fost reconstruită după marele incendiu din Bucureşti din 1847, extinsă în 1874 şi aflată acum în ruină, precum toată morala acestei naţii perpetuu nereuşit-revoluţionare.

VIN PSEUDOALEGERILE!

La Bruxelles, Gare de Luxembourg. De fapt este exclusiv fatada fostei gari; in spate e monstruosul complex al Parlamentului European. Cand am vazut eu prima data acest loc, in urma cu 20 de ani,  totul se demolase in spate si santierul Casei Poporului din Bruxelles era in toi. Am ales imaginea asta pentru ca maine se arunca zarurile sau se porneste ruleta, cum vreti sa-i spuneti.

SĂ TE FEREŞTI DE GOOGLE CÂND ÎŢI FACE CĂUTĂRI

Era odată, la începuturi, o vreme când puteai căuta cu Google ce voiai tu. Dădeai o căutare si apoi aveai opţiunea să continui căutarea numai în rezultatele afişate după primul filtru, aplicând un al doilea sau un al treilea filtru, după cum ştiai tu că ai mai multe şanse să găseşti. Acum nu numai că nu mai poţi face asta dar  ţi se şi spune pe şleau că nu există ceea ce este evident că există.

Aşa cum nici Zelist nu indexează linkurile dinspre şi către diverse bloguri

LUMINIŢA DE LA CAPĂTUL TINELULUI E UN ZID

Viaţa bate telenovela dacă am ajuns ca soarta noastră a tuturor să fie determinată de hormonii unor persoane publice. Fireşte, cred că e vorba doar de un penibil mahalagism care ne situează la capătul unui tunel unde n-avem decât a da cu capul într-un zid …

 

În imagine vedem „Le Grand Tinel/Magnum Tinellum” de la Avignon. Adică sala consistoriului sau a banchetelor din palatul papal. „Tinel” este un arhaism care poate are legătură şi cu originea numelui unui om politic de pe la noi. Înseamna fie vas din lemn ca un butoi, fie sala unde mâncau angajaţii unui nobil în epoci medievale.