SATE DE MARE DENSITATE

Cand mergi pe un drum, e normal sa te feresti de orice posibila primejdie analizand critic si obiectiv starea fiecarei parti a drumului. In societate insa, pot sa inteleg ca daca faci asta si remarci pericolele iesind din ceea ce se cheama „political correctness” sau din „mainstream”, atunci nu atragi prea multa simpatie. In ultima vreme poate chiar trebuie sa te si astepti sa fii injurat pentru asta. De aceea, am decis sa iau un pic de distanta si sa am o perspectiva putin mai detasata si ceva mai larga … In imagine e nordul Italiei, nu stiu pe unde exact dar sigur intre Milano si Verona.

Reclame

ARHAISME

Îmi aduc aminte de imaginea tipică a farmaciei anilor ’70 unde se regăseau aceste scaune precum şi canapeaua de trei locuri din aceeaşi familie stilistică. În faţa lor era mereu o masă triunghiulară, cu laturile curbate uşor convex, pe care se afla câte o tavă cu o carafă cu apă alături de două – trei pahare, gata să servească oricui ar fi avut nevoie să-şi ia pastilele. Şi mirosul ăla atât de specific farmaciilor pe care nu l-am mai întâlnit de la revoluţie încoace …

MAI AM UN SINGUR DOR: ÎN LINIŞTEA SERII, PE L-APUS DE SOARE, CA SĂ MI-L OMOR, LA TELEVIZOR

Aseară, ministrul culturii a fost prins in ambuscadă de insidiosul Prelipceanu la Digi24. Individul unsuros a plecat probabil pe ideea că îl prinde şi-l expune pe matematician că n-are ce căuta la ministerul culturii pentru că nu ştie poezii. Şi l-a pus în direct să recite din Eminescu, ministrul refuzând, pe bună dreptate aş zice. Că a fost o chestie de punere în dificultate premeditată se vede şi din faptul că in tura a doua a emisiunii, cu invitat Pârvulescu, mierosul perfid îl întreabă pe acesta dacă i se pare normal ca ministrul culturii să refuze ca să recite din Eminescu. Şi treaba apoi se rostogoleşte şi devine o bulă, dovada actiunii premeditate … Acest individ mi se pare unul dintre cei mai periculoşi acoperiţi, adică acei „jurnalişti” care cu o ridicare din sprânceana complice şi cu o atitudine aparent bonomă, candidă (cu sens de inocent, nu de ciuperca_care este), „te fac să înţelegi” ce e bine şi ce e rău şi nu care sunt faptele concrete. Forma cea mai perfidă de manipulare care există. Bine, nici ministrul n-a reacţionat cum trebuie. În locul lui i-aş fi spus că îi recit din Eminescu dacă, la schimb, îmi spune şi el câteva versuri din Nichita Stănescu sau poate din Vasile Alecsandri. Poate îl înrebam care au fost ramurile dinastiei Basarabilor sau de ce e cunoscut Cantemir în Turcia şi Rusia deopotrivă … Credeţi că „jurnalistul” ar fi ştiut chestii nepregătite, aşa cum „aştepta” el din partea minstrului?

 

În imagine e un far pe care Eminescu l-a văzut cu siguranţă atunci când a fost în Kustendje.

29 de ani …

In urma cu 29 de ani, aproape de ora la care public asta, intram cu tata in zona Pietei Palatului, in coloana de manifestanti pe care o formasem de dimineata, modest, la cele doua institute din Crangasi – ICEM si IPROMET si care crescuse cat un fluviu pana am ajuns noi aici. Am ajuns cu putin inainte sa-si faca aparitia elicopterul de scapare asa ca am vazut momentul fugii dictatorului acelui moment. Dupa ce strigasem cu tata cu o seara inainte la Universitate si dupa ce racnisem tot drumul pana in piata, nici eu nici el n-am mai avut voce aproape o sptamana. Coincidenta face ca si acum sunt cam lipsit de voce dar acum e din cauza unei banale viroze … si pe tata il mai am doar in amintire. Iar de dictatori nu imi mai pasa.