PATRU PREŞEDINŢI SE LEGĂNAU PE O PÂNZĂ DE PĂIANJEN

Altul zbura solo şi poate mai făcea şi vreo escală la Sibiu dacă îşi uitase cumva periuţa de dinţi în una dintre casele de acolo … Cei patru erau de pe lângă noi şi poate nici n-au vrut să audă de el, mai ştii? Eu zburam chinuit cu Wizz, în cele mai inconfortabile scaune proiectate vreodată pentru transportul aerian (poate de vreun student restanţier din primii ani de la design industrial). Fixe. Şi după un zbor de peste două ore aveam senzaţia că o să rămân cu gâtul strâmb şi cu bărbia în piept …

ROTATIVA

Se tot cloceste noul guvern … Eu am ales rotativa asta de la Kinderdijk, una dintre multele mori de vant care sunt conservate acolo. Am mai aratat multe imagini de aici. In ce priveste guvernul rotit, am sentimentul ca tot un rahat o sa fie.

CER(I)ALE

Avem un ministru anacronic, pe care unii ar vrea să îl dea jos, motiv pentru care au depus o moţiune simplă. Nu o să cadă pentru că există o cârdăşie a imoralităţii şi a incompetenţei care călăreşte România în vremurile astea permanent tulburi şi negre. Nu degeaba junghiurile astea politice pănuiesc să şi unifice cumva alegerile, ca să nici nu mai conteze deloc democraţia (din moment ce nu se mai poate nici măcar reveni la bunul simţ de a alege primarii în două tururi, ca să poată avea legitimitatea majorităţii). Ţară de rahat, miniştri de rahat. Cum poţi numi altfel un ministru care nu numai că nu vorbeşte limbi străine necesare unui dialog permanent în UE, dar care se şi bâlbâie mereu incoerent chiar în română? Ministrul agriculturii care vorbeşte mereu de “ceriale” ar trebui să plece din proprie iniţiativă.

DE RÂPĂ

În timp ce calea ferată se afundă în […], statul nu investeşte nimic în materialul rulant care face probleme (iar şi iar) şi din cauza asta pune pe butuci şi activităţi industriale care erau viabile şi în activitate de peste 150 de ani. Din cauza incertitudinii pieţei se duc şi ele de râpă pentru că, în curând, nici nu vor mai avea cu cine să lucreze pe acest fond scăzut de interes. Se vor închide, precum alea care în trecut produceau şi alte tipuri de vehicule pe care acum le importăm din Polonia. Pare că suntem foarte multumiti ca ei au de lucru si noi avem bani de dat în loc să-i circuăm între noi.

CINE VA SCOATE SABIA, CU SABIA VA FI BINECUVÂNTAT

Am văzut azi la ştiri ceva oribil. O profesoară de limba japoneză tăiată la gât de un elev de liceu, chiar în şcoală … După ce că a avea oportunitatea de a studia japoneza este ceva rar, să mai avem şi o astfel de manifestare care s-o omoare !? A se vedea în proiectul de lege cu România aşa-zis educată (câtă “caterincă” în propaganda asta …) că nu se pot pedepsi în niciun fel derapajele elevilor. Nici nu se poate pune problema exmatriculării. Toate măsurile coercitive sunt rezervate profesorilor. E şi asta o formă de seppuku, până la urmă. Imaginea e din Varşovia, cu “stâlpnicul” Sigismund Vasa, nehotărât dacă să folosească o sabie sau o cruce.

CIZMELE SOVIETICE

La un an de conflict, folosesc din nou imaginea unui ticalos sovietic, unul dintre creatorii republicii parazite (rusi si ucraineni mana in mana pretinzand ca sunt moldoveni adevarati) care a generat Transnistria de azi. Rusii sunt odiosi dar nici ucrainenii nu sunt mai prejos si n-am incredere deloc in acest regim atat de pupat in dos de Occident. Ne facem ca nu vedem cum ambitia lor agresiva nativa ii face de multa vreme sa incerce sa atraga in razboi NATO, ceea ce ar avea consecinte catastrofice mondiale. Asta pentru ca am sentimentul ca nu le pasa decat de ei insisi, chiar si mana care li se intinde poate fi muscata oricand fara remuscari. Vezi Bastroe, vezi multe alte declaratii agresive in spatiul public impotriva celor care nu le dau destul, orice, oricat si oricand ar cere, de parca aliatii lor ar fi niste slugi care trebuie sa se conformeze imediat ce trantesc ei cizma sovietica in pamant. Nu am incredere in rusi dar pot sa fiu si eu ingrijorat de ipoteza unei miscari a ucrainenilor in Transnistria pentru a forta implicarea si a altora in raboi …

LA CALENDELE AUSTRIECE

Austriecii ne dau “încurajări” că n-au nimic cu noi şi că, dacă scade numărul de cereri de azil, ne primesc cu braţele deschise în Schengen. O aberaţie, din nou. Calende greceşti cu iz vienez. Asta pentru că nici noi şi nici bulgarii nu avem cum să influenţăm numărul cererilor de azil. Şi oricum, ce-are sula cu prefectura, după cum mai zice vorba aia neaoşă? Acum mă întreb de ce România nu insistă şi nu propune public austriecilor ca mai bine să iasă ei din Schengen şi să-şi închidă graniţele dacă se consideră neprotejaţi şi să ne lase pe noi să aderăm E mai simplu şi cred că ar fi oricum mai ieftin să ocolească transportatorii Austria prin ţările vecine decât să stea cu zilele în vamă … În cadru e un vechi ceas din lemn care s-a stricat şi stă expus la Melk ţinând timpul în loc pentru alţii.

UŞILE DE DUMINICĂ 366

In ton cu atmosfera acestor zile, pezint o usa care arata ce capacitate aveam candva, cata decadere putem sa acceptam, ce potential exista totusi si ce nevolnici sunt „la butoane” in ziua de azi astfel incat nicio oportunitate nu este fructificata, nicio ofensa nu este pedepsita. Usa este una secundara a Hotelului Minerva din Craiova, anume iesirea din strada Mihail Kogalniceanu.