MINARET 11

Un detaliu al minaretului moscheii Tahtani din Gaziantep. Cu toata tragedia cutremurelor din zona, cu atatea victime si cu atata distrugere, ma intreb daca minaretul asta (presupus din 1563) o fi rezistat. Un cadru mai larg e cam asa:

CUTREMURĂTORUL CAZ DE LA GAZIANTEP

Două cutremure atât de tari (peste 7,4 ambele) într-un interval atât de scurt … n-am mai auzit despre ceva aşa de devastator. Până şi cetatea din Gaziantep din imaginea luată în 2019, o zidărie masivă din piatră pe un deal relativ stâncos, s-a prăbuşit substanţial. Bine, nu era chiar originalul ci era o replică creată prin lucrări de reconstrucţie ample din anii 1990-2000. Se pare însă că turcii contemporani construiesc mult sub standarde de siguranţă, după cum am văzut filmările cu mai multe blocuri de-alaea cubice, tipice de-ale lor, de P+6, prăbuşindu-se cu prea multă lesniciune. De aceea, am puternica impresie că ce s-a dărâmat era tocmai partea reconstruită şi zidurile vechi or fi rămas în picioare …

UŞILE DE DUMINICĂ 348

Pentru că s-au întâlnit la Soci Sultanul şi Ţarul, am gândit să arăt poarta unei moschei din Gaziantep. Starea financiară a Turciei îl face pe Sultan să caute să pupe poala caftanului Ţarului. Dacă ar fi mai mulţi turişti ruşi în Türkye, ar putea obţine ceva ruble cu care să-i plătească apoi gazul şi să mai facă economie la dolari. Cu economia făcută şi cu permisiunea Ţarului, ar putea apoi să-i mai ciomăgească un pic pe kurzi prin Siria … Dar, după cum cred că îşi dă seama toată lumea, asta n-are nimic în comun cu religia şi poarta lăcaşului de cult.

MINARET 9

Turcia a acceptat ca Suedia si Finlanda sa fie admise in NATO. Asta inseamna ca minoritatea kurda va trebui sa se mai scufunde putin. In imagine este un minaret al unei moschei care a fost inghitita de apele unui lac de acumulare la marginea vestica a teritoriului pe care CIA il estima a fi „Kurdistan”.

COLOR 47

La Gaziantep, intr-o curte unde am mancat si pe urma am baut un ceai ca tot turcul.

PODUL DE PIATRĂ NU S-A DĂRÂMAT

N-a venit apa şi nu l-a luat. Mă refer la podul peste râul Cendere, construit de romani în urmă cu mai bine de 1800 de ani. Nu ştiu de câte “reabilitări” a avut parte în ultimii ani dar contextul în care este amplasat este foarte spectaculos. Am mai utilizat o imagine asociată acestui pod. Mai trebuie spus că, atunci când l-au făcut, acei romani erau la dracu’-n praznic, cum se zice pe la noi, fiind undeva într-o margine frământată de imperiu, în extrema nord-estică a provinciei Siria în epoca in care a fost construit. Folosesc aceste imagini în memoria podului modern din judeţul Neamţ reabilitat recent dar, totuşi, prăbuşit azi.

Si cum se prezenta cotul apelor peste care este construit:

LUI SANDERO ÎI ŞADE BINE CU HANUL

“Sandero-ului îi şade bine cu hanul” parcă nu suna bine … La Gaziantep, în zona lui istorică.

ZEN 12

Din nou pe muntele Nemrut, intr-o alta directie dar cam din aceeasi pozitie. Comemorativ, la 10 ani de la despartirea de tata.