ULTIMUL MOHICAN

Pe la piata Obor, cineva rezista inca tentatiei. Blocul arata cu totul altfel la origine.

Reclame

CE BINE-MI PARE CĂ AM LUAT ŢEAPĂ/CE BINE-MI PARE CĂ M-AM PIERDUT

Mergeam în piaţă când mi-au picat ochii pe şosetele de bumbac albe. Am cumpărat, eu căutând întotdeauna bumbacul. Şi nu era orice bumbac ci unul antibacterial! Aşa scria mare pe etichetă, nu? NU! Etichetă e însă şi pe verso şi de acolo, mai mic ce-i drept, reiese compoziţia reală.Deci ţeapă! E vina mea totuşi, că nu m-am uitat cu atenţie înainte să cumpăr, mai ales că pe etichetă e desenată ceva marijuana. Nu, nu-i marijuana, dacă te uiţi mai atent îţi dai seama că vorba de bambus. Iar bambusul, se ştie, trebuie să aibe cândva vreun strămoş comun cu bumbacul. Probabil undeva prin Triasic …

 

PS: am uitat de „fÂr cusÂturÂ

UŞILE DE DUMINICĂ 190

Semn de evacuare la misto, deasupra usii de nord a bisericii fortificate din Prejmer. Cred ca toata lumea stie ca de usa asta nu se mai foloseste nimeni dar birocratia a cerut probabil sa se amplaseze becul acolo … Am ales usa asta si in memoria tatei, ca ar fi implinit 82 azi. Nici lui nu-i placeau de loc chestiile astea evident mincinoase dar formal birocratice.