CEVA CU SFÂNTUL PETRU

Azi e ziua sfinţilor Petru şi Pavel. Biserica Sacre-Coeur din Paris se află ceva mai sus de o piaţă ce poartă numele Sfântului Petru. O arăt ca dedicaţie autoarei (pe care nu am cunoscut-o niciodata offline) unui blog pe care îl urmăream foarte atent pentru că mustea de creativitate satirică, exact pe gustul meu. Cred că am comentat acolo în urmă cu aproape 10 ani şi regret inactivitatea sa din ultimii 3-4 ani. Dedicaţia am promis-o în postarea despre Montmartre nocturn. Prima imagine este luată cu tot ce-am putut mai bine ca zoom – 10 optic si restul pâna la 40 a fost un zoom digital de a amestecat pixelii până n-au mai putut. E normal, eu eram în turnul de nord al catedralei Notre-Dame, ceea ce înseamna că eram la circa 3,8 km de Sacre-Coeur. Printre schele, doar cu zoom optic 10 (maximum pentru vechiul meu Olympus), se vedea ca în imaginea de mai jos ( acum 18 ani ! ).

DOAMNE PĂZEŞTE !

L-au scos pe Piedone din pârnaie basma curată, ba chiar fără pată încă de la bun început, din moment ce fapta pentru care a fost închis nici nu ar exista (presupusul abuz în serviciu). Acum magistraţii protestează pentru că nu le convine cu pensiile şi cu vârsta de pensionare … că tare sunt oropsiţi şi greu încercaţi, nu? M-am cam săturat cu “independenţa justiţiei” şi cu “încrederea în justiţie”. Eu nu cred că o să uit epoca lui Băsescu în “justiţie”. Aia e măsura încrederii ce poate să o genereze sistemul ăsta perfect arbitrar, care nici măcar pentru ei între ei nu e limpede cum trebuie să funcţioneze (mă refer la cazul propagandistului băsist de la Cluj). Un sistem care protestează după ce că Piedone a fost condamnat la 8 ani pe fond şi apoi a avut la recurs pedeapsa redusă la 4. După APROAPE 7 ANI DE PROCES!!! Ca apoi acelaşi sistem să constate DUPĂ ÎNCĂ UN AN că fapta nici nu există !? În timpul ăsta noi tot cronometrăm anii din procesul neterminat al morţilor din Revoluţie, ne aducem aminte cum a fost cu victimele mineriadelor … Ion Iliescu aşteaptă liniştit să prindă suta … Păi fac ceva pe justiţia asta care în aşa numitul sistem “checks and balances” nu vrea să bifeze niciodată altceva decât “checks” şi niciodată “balances”. Ne aducem aminte că_Codruţa a refuzat în mod repetat să vină în Parlament când a fost convocată şi acum e cea mai cea din Europa. Unde în SUA s-ar mai fi putut auzi vreodată ca Procurorul general să refuze să dea explicaţii Senatului !? Doar în sistemul nostru se poate să existe magistraţi cu putere direct de la Dumnezeu şi judecată exclusiv de la El. Că până la urmă, toate erorile şi ororile judiciare (că de ar fi puţine ….) le plătim numai noi şi ei au totală impunitate. Am mai comentat despre traseul şi decizia stupefiantă privind aşa-zisa ilegalitate a autorizării Cathedral Plaza pe care presimt că o vom plăti tot noi. Deci cine naiba mai are încredere în sistemul ăsta şubred al justiţiei româneşti? Mai bine dai cu zarurile. Trebuia să ilustrez cu altceva această stare de fapt dar deja am folosit imaginea potrivită, cea cu delabrarea palatului de justiţie din obştea actualului locatar de la Cotroceni. Aşa că am ales imaginea asta cu Sainte Chapelle, un excepţional monument ce se află azi în incinta complexului Palais de Justice din Paris, aşa cum l-am putut eu fotografia din Notre Dame în aprilie 2005. Că nu ştiu de ce, am sentimentul că justiţia în Franţa are o mai bună reputaţie şi că acolo nu merge la judecată cu “Doamne ajută!” sau cu “Doamne păzeşte!”

UŞILE DE DUMINICĂ 393

Usa din imagine este in Aachen, in coasta ansamblului catedralei care facea din oras un fel de centru al lumii occidentale pe la anul 800. Centrul lumii nu mai exista desi pare ca tinde sa se mute in China. China a facut „pace, pace intre doua dobitoace” (cum spuneam noi cand eram mici in curtea scolii) asa ca Arabia Saudita si Iran au reluat relatiile diplomatice iar ministrul de externe saudit s-a dus acum la Teheran. O chestie destul de importanta as zice eu desi stirea am vazut-o fulgerator doar pe o burtiera a unui program de stiri din centrul lumii noastre mai meschine. Niste accidente rutiere au luat fata acestei stiri, ceea ce ne spune unde suntem cu capul. Revenind la usa, intrarea este marcata de insemnele episcopului diocezei Aachen sau, cel putin, era marcata ca atare in 2017, la mai putin de un an de cand fusese pus in functia ecleziala si de cand Iran si Arabia Saudita inghetasera legaturile diplomatice.

BĂDĂRĂNIE, DULCE MELODIE, BĂDĂRĂNIE DE-UN MANELIST AMOR

Am fost la teatru zilele trecute şi am avut privilegiul să stau lângă un Domn. Probabil că domniţa cu care era însoţit nu era deranjată de limbajul corporal al Domnului. Şi aş mai putea să zic că, slavă Cerului, nu călcase în nimic deosebit înainte să intre în sală. Pe drumul spre casă după spectacol, am remarcat un alt Domn în metrou. Bag seamă că trebuie să fie o formă de autoprezentare deja standardizată în societatea contemporană multilateral manelizată.